Pocniturile, trosniturile sau micile „clicuri” produse de genunchi, degete, glezne, umeri ori alte articulații sunt frecvente și, atunci când apar fără durere sau alte simptome, nu indică automat o problemă. Sunetele articulare pot avea explicații mecanice normale, de la modificările de presiune din interiorul articulației până la deplasarea tendoanelor și ligamentelor în timpul mișcării. Simplul fapt că o articulație pocnește nu demonstrează că aceasta se deteriorează.
Contextul devine important atunci când sunetele sunt însoțite de durere, umflare, rigiditate persistentă, instabilitate sau limitarea mișcărilor. O pocnitură apărută brusc în timpul unui traumatism are, de asemenea, o semnificație diferită de clicurile nedureroase prezente de ani întregi. În aceste situații, evaluarea medicală poate identifica dacă există o leziune sau o afecțiune articulară care necesită tratament.
De ce pocnesc articulațiile?
Unul dintre mecanismele implicate în anumite sunete articulare este modificarea presiunii din lichidul sinovial, substanța care contribuie la lubrifierea articulației. Mișcarea poate determina formarea sau modificarea rapidă a unor cavități cu gaz, fenomen care produce sunetul caracteristic.
Alte zgomote apar atunci când un tendon sau un ligament se deplasează peste o structură osoasă și revine în poziție. Acest fenomen poate fi observat mai ales la genunchi, gleznă, șold sau umăr.
Uneori, suprafețele articulare pot produce senzații și zgomote descrise drept crepitații. Semnificația acestora diferă în funcție de vârstă, articulație și prezența altor manifestări. Sunetul singur nu este suficient pentru stabilirea unui diagnostic.
Pocnitul degetelor provoacă artrită?
Obiceiul de a pocni articulațiile degetelor este adesea asociat cu ideea că ar provoca artrită. Dovezile disponibile nu susțin însă o legătură simplă prin care pocnitul obișnuit al degetelor ar determina în mod direct apariția osteoartritei.
Asta nu înseamnă că orice manevră asupra unei articulații este lipsită de riscuri. Forțarea unei articulații dincolo de amplitudinea sa normală sau manipulările agresive pot provoca leziuni. Dacă o mișcare produce durere, nu există un motiv util pentru repetarea ei doar pentru obținerea unei pocnituri.
În general, un sunet ocazional, nedureros, care nu este urmat de umflare sau pierderea mobilității, este mai puțin îngrijorător decât unul asociat cu simptome persistente.
Când sunetele articulare merită investigate?
Durerea este unul dintre principalele semnale care schimbă semnificația unei pocnituri. Dacă aceeași articulație produce frecvent zgomote și doare în timpul mișcării sau după efort, cauza merită evaluată.
Umflarea, căldura locală și roșeața pot indica existența unui proces inflamator sau a unei leziuni și nu ar trebui ignorate. Rigiditatea persistentă, mai ales atunci când afectează activitățile obișnuite, reprezintă un alt motiv pentru consult.
Senzația că articulația „fuge”, se blochează sau nu mai susține corect greutatea poate sugera o problemă mecanică. La genunchi, de exemplu, astfel de manifestări pot apărea în contextul unor leziuni ale structurilor articulare, însă diagnosticul nu poate fi stabilit numai pe baza simptomelor.
O pocnitură după traumatism are altă semnificație
Un sunet puternic produs în momentul unei căzături, răsuciri sau mișcări sportive bruște trebuie analizat diferit față de zgomotele articulare obișnuite. Dacă este urmat de durere intensă, umflare rapidă, deformare, instabilitate sau imposibilitatea de a folosi normal membrul, este indicată evaluarea medicală.
În funcție de mecanismul accidentului, pot exista leziuni ligamentare, tendinoase, ale meniscului sau chiar fracturi. Uneori, persoana poate continua inițial activitatea, iar durerea și umflarea devin mai evidente în orele următoare.
Deformarea vizibilă, imposibilitatea de a sprijini membrul sau durerea severă după un traumatism justifică evaluare medicală promptă.
Pocniturile genunchilor în timpul exercițiilor sunt periculoase?
Genunchii pot produce zgomote în timpul genuflexiunilor, urcatului scărilor sau ridicării de pe scaun. Dacă acestea nu sunt însoțite de durere, umflare ori limitarea funcției, simpla lor prezență nu indică automat necesitatea opririi activității fizice.
Dacă apare durerea, este utilă evaluarea tehnicii exercițiului, a volumului de antrenament și a modului în care solicitarea a fost crescută. Uneori, adaptarea temporară a exercițiilor și consolidarea musculaturii pot face parte din abordare, în funcție de cauza simptomelor.
Un kinetoterapeut, medic de medicină sportivă sau ortoped poate evalua mobilitatea, forța musculară și mecanica mișcării atunci când problema persistă.
Ce poți face pentru sănătatea articulațiilor?
Mișcarea regulată contribuie la menținerea mobilității și a forței musculare necesare pentru susținerea articulațiilor. Antrenamentul trebuie progresat gradual, în special după perioade lungi de inactivitate.
Menținerea unei greutăți adecvate poate reduce solicitarea mecanică asupra articulațiilor membrelor inferioare, iar recuperarea corespunzătoare după efort ajută la evitarea suprasolicitării. Nu este necesară încercarea de a elimina fiecare zgomot articular dacă acesta nu provoacă simptome.
Articulațiile care pocnesc sunt frecvent un fenomen benign, mai ales când sunetele apar fără durere, inflamație sau probleme de mobilitate. În schimb, pocniturile asociate cu traumatism, umflare, instabilitate, blocarea articulației ori durere persistentă merită investigate. Informarea corectă și observarea simptomelor asociate sunt mai utile decât concentrarea exclusivă asupra zgomotului, iar un medic sau kinetoterapeut poate stabili cauza și conduita potrivită atunci când există semne îngrijorătoare.
