Folosești probabil acetonă ori de câte ori îndepărtezi oja. Este un produs comun, dar în jurul lui circulă multe informații contradictorii. Unele surse o descriu ca fiind periculoasă, altele spun că distruge unghiile după câteva utilizări.
Ca să iei decizii informate, ai nevoie de date clare. Mai jos găsești 8 mituri frecvente despre acetonă.
1. „Acetona este toxică și periculoasă pentru sănătate”
Acetona (propanona) este un solvent volatil folosit în produse cosmetice pentru îndepărtarea lacului de unghii. Organismul uman produce în mod natural cantități mici de acetonă în timpul metabolismului grăsimilor.
Nu este clasificată drept substanță cancerigenă. Problemele apar în situații precum:
- inhalarea repetată în spații slab ventilate;
- ingestia accidentală;
- expunerea lângă surse de foc (este inflamabilă).
Dacă o folosești ocazional, într-o cameră aerisită și în cantități mici, riscurile pentru sănătatea generală rămân reduse. Citește eticheta produsului și respectă instrucțiunile producătorului.
2. „Acetona distruge definitiv unghiile”
Acetona nu afectează structura profundă a unghiei. Ea dizolvă lacul și extrage temporar apa și lipidele din stratul superficial al plăcii unghiale (lamina unghială).
După utilizare, unghiile pot deveni albicioase sau mate. Acest aspect apare prin deshidratare tranzitorie și se remite în general în 30–60 de minute.
Problemele apar dacă repeți frecvent procedura și nu aplici produse emoliente. În majoritatea cazurilor, fragilizarea rezultă din lipsa hidratării și din manevre agresive, nu din simpla folosire a acetonei.
Aplică ulei pentru cuticule și cremă cu glicerină, pantenol sau uree imediat după îndepărtarea ojei. Astfel reduci pierderea de apă și susții refacerea barierei cutanate.
3. „Dizolvantul fără acetonă este întotdeauna mai bun”
Multe formule fără acetonă conțin acetat de etil sau alcool izopropilic. Acești solvenți dizolvă mai lent oja, ceea ce te determină să freci mai mult suprafața unghiei.
Frecarea mecanică repetată poate afecta stratul superficial mai mult decât o aplicare scurtă și eficientă de acetonă. Pentru lacurile obișnuite, variantele fără acetonă pot fi suficiente. Pentru gel sau ojă semipermanentă, ai nevoie de un solvent mai puternic.
Dacă vrei să alegi informat, verifică tipul de produs pe care îl folosești.
4. „Acetona este principalul vinovat pentru unghiile fragile”
Unghiile fragile au adesea cauze multiple: pilire excesivă, îndepărtarea gelului prin smulgere, utilizarea frezei fără experiență sau expunere repetată la apă și detergenți.
Dacă decojești oja semipermanentă în loc să o dizolvi corect, desprinzi și straturi din keratină. Keratina este proteina care formează unghia. Această agresiune mecanică duce la subțiere și exfoliere.
Analizează tehnica pe care o folosești. Îndepărtează materialul prin înmuiere controlată sau apelează la un profesionist. Dacă fragilitatea persistă, discută cu un dermatolog pentru a exclude afecțiuni precum onicoschizia (exfolierea unghiei în straturi).
5. „Poți folosi acetona ca primer pentru unghii”
Acetona degresează temporar suprafața unghiei, dar nu înlocuiește produsele formulate special pentru pregătirea plăcii unghiale. Primerul și deshidratantul profesional conțin substanțe care cresc aderența materialului aplicat.
Dacă folosești repetat acetonă pentru „degresare”, crești gradul de deshidratare. În timp, unghia devine mai susceptibilă la fisuri.
Pentru rezultate stabile:
- Spală mâinile și usucă bine.
- Folosește un produs dedicat pregătirii unghiei.
- Aplică ulterior tratamente hidratante.
6. „Acetona provoacă infecții fungice”
Infecțiile fungice (onicomicozele) apar prin contact cu fungi și în prezența unui mediu favorabil: umiditate, traumatisme, imunitate scăzută. Acetona nu produce direct astfel de infecții.
Totuși, dacă îndepărtezi agresiv cuticula, reduci bariera naturală de protecție. Cuticula sigilează spațiul dintre piele și unghie și limitează pătrunderea microorganismelor.
Menține igiena instrumentelor, evită tăierea excesivă a cuticulelor și observă eventuale modificări de culoare sau îngroșare a unghiei. Dacă apar astfel de semne, solicită evaluare medicală.
7. „Acetona este singura metodă de îndepărtare a gelului”
Gelul și acrilul se dizolvă prin înmuiere în acetonă, dar pot fi îndepărtate și prin pilire controlată. Procedura trebuie realizată atent, fără a atinge patul unghial.
Pentru îndepărtarea acasă:
- pilește ușor stratul superior;
- aplică dischetă îmbibată în acetonă;
- așteaptă 10–15 minute;
- îndepărtează materialul înmuiat fără să smulgi.
Dacă forțezi dezlipirea, deteriorezi keratina. Planifică pauze între aplicări și permite unghiei să crească natural.
8. „Dacă unghiile devin albe, sunt arse chimic”
Aspectul albicios apare prin evaporarea rapidă a apei din stratul superficial. Nu indică automat o arsură chimică.
O reacție iritativă reală include:
- roșeață intensă;
- senzație de arsură persistentă;
- edem (umflare);
- vezicule sau leziuni dureroase.
Dacă observi aceste simptome, oprește utilizarea produsului și cere sfatul unui medic dermatolog sau farmacist. Poți avea dermatită de contact iritativă sau alergică.
Cum folosești corect acetona pentru a proteja unghiile
Aplică solventul pe o dischetă, presează pe unghie câteva secunde și îndepărtează oja cu mișcări blânde. Evită frecarea intensă și înmuierea prelungită inutilă.
După procedură:
- spală mâinile cu apă călduță;
- aplică ulei pentru cuticule;
- masează cremă hidratantă;
- limitează expunerea la apă și detergenți fără mănuși.
Dacă ai unghii foarte fragile, dermatită periunguală sau alte afecțiuni, discută cu un specialist înainte de a continua utilizarea frecventă a solvenților.
Acest material are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Verifică etichetele produselor, folosește-le responsabil și solicită sfatul unui profesionist dacă apar reacții neobișnuite.
